Joi, 18 ianuarie și vineri, 19 ianuarie, filarmonica mureșeană a fost gazda unor concerte care și-au propus să păstreze spiritul spectacolelor vieneze tradiționale de Anul Nou, atât de gustate de publicul de pretutindeni. Cele două concerte de re-revelion au avut loc cu casa închisă, semn că publicul este doritor de asemenea experiențe muzicale. Într-adevăr, sala Palatului Culturii a fost plină ochi, s-a stat chiar și pe scări, în prima seară. Semn că lumea îndrăgește nemuritoarele valsuri, polci, marșuri simfonice cântate în această perioadă a anului în toată lumea, dar și repertoriul de operetă sau operă cu care protagoniștii ne-au încântat în a doua parte a serii. Sub bagheta dirijorului japonez Shinya Ozaki, a avut loc o adevărată „desfășurare de forțe artistice”, orchestra și corul Filarmonicii de Stat Târgu-Mureș, având-o ca invitată pe soprana Daniela Păcurar, care a întregit tabloul unei seri magice, festive, dominate de bun gust, rafinament și divertisment de calitate.
Prima parte a concertului de vineri a debutat furtunos cu celebra uvertură la opera Zampa, de J. F Herold, prin care orchestra ne-a transpus într-o poveste cu pirați. Apoi, muzica ne-a povestit cu nostalgie despre Valurile Dunării, prin cuceritorul vals compus de Ion Ivanovici, la începutul secolului, ne-a încântat prin verva și strălucirea celor două dansuri de Josef Strauss – Jokey Polka și Feuerfest Polka, sau prin mult îndrăgita Annen Polka, pe care fratele său Johann Strauss junior a făcut-o nemuritoare.
Muzica ne-a purtat pașii și prin coloritul exotic al însoritei Arabii, prin Persian March, după care ne-a făcut să plutim pe armoniile romantice ale valsului vienez, prin Golden und Silver Waltzes, de F. Lehár. Orchestra a strălucit prin alămurile compacte, printr-o sonoritate echilibrată dinamic, siguranță, creând o atmosferă festivă, solemnă.
Partea a doua a concertului a oferit publicului un „festin muzical”, din repertoriul operei romantice. După intonațiile festive ale Marșului Încoronării din opera Profetul, de G. Mayerbeer, invitata serii, soprana Daniela Păcurar, a încântat publicul cu o variantă extrem de echilibrată dinamic și stilistic a ariei Oh miobabbiocaro, din opera Gianni Schicchi, de G. Pucini. Cu o expresie delicată, sensibilă, o culoare caldă a vocii, cu o frazare firească, fără coroane sau crescendouri patetico- dramatice, Daniela Păcurar a întruchipat-o perfect pe tânăra fată ce-și roagă tatăl să o lase să se mărite cu alesul inimii ei, respectând, de altfel, partitura și naturalețea minunatei cantilene create de Verdi pentru acest personaj inocent.
Energia și vigoarea exoticului Coro di Zingara din opera Trubadurul, de Verdi, interpretat de Corul și Orchestra Filarmonicii din Târgu- Mureș, a conferit spectaculozitate serii într-un crescendo emoțional ce a culminat cu aria Bell traggiolusinghier, din opera Semiramida, de G. Rossini. Cu o voce suplă, extrem de sigură, perfect timbrată în toate registrele și cu o agilitate impresionantă în dificilele pasaje de coloratură, Daniela Păcurar a oferit publicului un moment de Covent Garden, fără exagerare. Muzicalitate, talent și o tehnică vocală foarte bună care-i permite să abordeze orice repertoriu, de la belcantoul baroc, rossinian, până la roluri verdiene, pucciniene, sunt calități care o recomandă pe Daniela Păcurar pentru orice partitură solistică. Am mai completa impresia lăsată de interpretare, prin lejeritatea și, în același timp, penetranța timbrului pe fiecare dintre sunetele ruladelor vocale, asemenea unor perle înșirate într-un șirag sonor strălucitor. Și când credeam că seara a atins punctul culminant, interpretarea Baccanalelor, din opera Samson și Dalila, de C. Saint-Saens, a etalat calitățile unei orchestre bine sudate, în care dialogurile dintre suflători și corzi, precum și momentele solistice expresive au fost conduse cu mână sigură și o construcție echilibrată a edificiului sonor de către dirijorul Shinya Ozaki. Un Intermezzo din Suita Arleziana, de Bizet a mai temperat din atmosfera incandescentă a temperamentalelor bacanale, concertul adunând în final toate forțele: solistă, cor și orchestră, în interpretarea scenei Regina Coeli, din Cavaleria Rusticana, de P. Mascagni, la orgă Molnár Tünde. Monumentalul imn închinat Mariei a fost interpretat, cu maiestuozitate, forță într-o sonoritate masivă, peste care acutele sigure și penetrante ale sopranei au dominat cu siguranță, oferind publicului un moment de neuitat. S-a aplaudat minute în șir, ritmic, cerându-se trei bisuri, care au aprins și mai mult scânteia entuziasmului general: Suita Arleziana, aria Silviei din opereta omonimă a lui Kálmán (cântată și dansată) și nelipsitul Radetzky March, în care publicul a fost dirijat la aplauze în piano și forte, spre deliciul general. O seară de neuitat, un mare succes datorat strategiei repertoriale, dirijorului, întregului colectiv al filarmonicii, condus de dirijorul Vasile Cazan, prezenței magnetice a solistei care, începând cu anul acesta, este și cadru didactic al Universității de Arte din Târgu-Mureș, la Departamentul de Muzică.
Afișele de săptămâna aceasta anunță un repertoriu la fel de ofertant: „De la tradițional, la Piazzola”, cuprinzând tangouri celebre, argentiniene și românești, în interpretări de excepție.
Vă așteptăm în sălile de concert!
